Asa nu!

Dupa ce m-am uitat la 2 filme romantoase, ma simt un picut singurica. I like fairytales, i want a fairytale. Dar stiu ca nu voi trai una. In lumea reala nu exista asa ceva. Dar imi place sa visez. Cred ca voi continua in seara asta cu inca un film romantic. Sunt si un pic sadica. Ok…Un pic mai mult…

Lisa Ekdahl - Now or Never

De melodia asta imi aminteste mereu piesa foarte difuzata in perioada asta: Duffy-Mercy, dar spre deosebire de Mercy, melodia cantata de Lisa imi place mult mai mult. De fiecare data cand aud Duffy-Mercy, merg la calculator si pun piesa Lisei. Ceva le face foarte asemanatoare in mintea mea si apare instinctul asta de “now or never”. Aleg Now.

Copii aia ce apar in videoclip make my day :d

Enjoy and dance! I’m having a lot of fun with this song

Compromisuri, prejudecati

Scena 1: Eu mergand pe strada singura, doar eu si cu mine, eu si gandurile mele, dar vesela, multumita. Trec prin multime fara sa caut nimic, doar vad, acumulez imagini, chipuri, expresii. E un soare cam prea puternic pentru cum eram obisnuita. E multa lumina, ma orbeste, imi ameteste simturile. Vine vara, abia acum realizez si simt pe pielea mea.

Merg mai departe. Alte chipuri, aud vorbe ce trec pe langa mine. Le las sa treaca. E un vuiet continuu, un zgomot specific oraselor aglomerate: masini, multe masini, zgomotul produs de ele, o multime de oameni e produc si ei zgomot. Totul se amesteca in capul meu. Niste copii se joaca, tipa, canta, mai incolo un catelus isi face de lucru invartindu-se in jurul cozii. Da din coada, latra, i se pare ciudata coada lui miscandu-se si se invarte. Zambesc. In clipe de astea imi doresc sa fiu departe de oras inconjurata de tot felul de animale jucause, un catel sa traga de papucii mei, o pisica sa toarca in brate la mine si sa simt un vant dulce de munte care imi fuge si imi alinta simturile.

Ma trezesc deodata din visare (ce pacat, imi aduceam aminte de copilarie). Trec pe langa o masina din care se aud ritmurile unei manele. Versurile nu vreau sa le aud si incerc sa grabesc pasul. Trec pe langa niste “baietasi” ce vorbesc in stilul propriu manelizat. Ma enerveaza genul asta de persoane si le evit, dar acum ma loveste o intrebare… chiar mai multe: “Ce fel de persoane accept langa mine? cat de multe discrimari fac?”.

Scena 2: (incerc sa-mi raspund la intrebari, se nasc alte intrebari in capul meu si totul continua pana ajung acasa ).

eu:-pai, nu as accepta niciodata sa stau langa un manelist. Inteleg persoanele care asculta alte genui de muzica: rock, house (tot felul de genuri), muzica “emo”, sau alte genuri decat ascult eu, dar nu inteleg manelistii.

my mind: Stop, stop. Nu crezi ca ai prejudecati? De ce pui astfel etichete?

eu: Poate am prejudecati si pun etichete dar pana acum majoritatea peroanelor pe care le-am cunoscut si ascultau astfel de muzica mi-au demonstrat ca nu ma insel. Si nu muzica e cea care ma enerveaza si modul lor de a fi, de a vorbi, de a se purta. Asta ma indeparteaza de ele. Poate ca m-am exprimat gresit la inceput.

my mind: Sigur… Deci ai reusi sa ai un prieten care asculta manele. dar se poarta ok, porti discutii interesante cu el si iti place modul lui de a fi?

eu: Da.

my mind: Asta e bine. Nu e asa rau cum imi imaginam . Ai accepta sa fii cu cineva care fumeaza sau bea?

eu: As accepta sa fiu cu cineva care fumeaza. Dar as incerca la inceput sa-l fac sa inteleaga ca ii face rau, si imi face rau si mie. N-as accepta niciodata sa fiu cu o persoana care are ca viciu alcoolul pentru ca ar insemna sa ma trasform intr-o victima si sa fac prea multe compromisuri. N-as mai fi eu.

my mind: Mi-ai anticipat intrebarea cumva. Dar de ce zici ca n-ai mai fi tu?

eu: Pentru ca … lucrul asta m-ar trasforma.

my mind: Ok. Nu intreb mai multe. Te inteleg. Ar fi ciudata sa nu te inteleg chiar eu… Ai accepta ca ingrupul tau de prieteni sa fie si persoane care sunt de alta orientare sexuala?

eu: Da. Pentru ca asta nu ma influteaza deloc pe mine. E alegerea lor sa fie ceea ce vor.

my mind: Si totusi nu ai fi un pic reticenta fata de ei?

eu: Nu.

my mind: Hm.. ai accepta sa fii cu persoane cu mult mai in varsta ca tine?

eu: Nu. Pentru ca sunt de parere ca, la un moment dat, ar aparea divergente intre noi. Deci nu. eu fac parte din categoria de oameni care nu inteleg relatia Monica-Irinel Columbeanu. Dar daca le merge. Bravo lor.

my mind: Urmeaza o intrebare mai grea si cred ca ultima pentru ca uite acus ajungem acasa. Ai accepta sa fii cu o persoana cu probleme fizice?

eu:Ai dreptate e grea intrebare. Nu stiu. Nu am fost pusa niciodata in situatia asta si nu am idee cum as actiona.

my mind: Bine. Mai am cateva intrebari legate de subiect dar le las pentru alte momente. Uite blocul tau deja!

Logo-ul Google de azi

Declar doar ca imi place

“Cautare”

O scriere ce nu-mi apartine dar mi-a placut atat de mult ca nu am reusit sa nu o public si aici. Toate meritele si drepturile de autor ii apartin lui Paul Dumitru.

Astăzi am desenat un zâmbet pe un rest de foaie
şi m-am plimbat cu el în mână
pe străzi,
căutând pe cineva pe a cărui faţă să se potrivească.
Străzile erau pavate şi lungi, casele păreau pustii.
Oamenii treceau fără să mă vadă.
La un moment dat, a început să plouă
şi m-am trezit alergând departe. Mirosea a ud,
iar împrejur nu mai era nimeni.
Am luat-o uşor pe alte străduţe
cu alte case şi alte poveşti străine.
Un şotron se topea sub stropii călduţi.

Apoi, mult mai târziu,
când am ajuns acasă şi m-ai luat în braţe,
mi-am dat seama că zâmbetul ţi se potrivea doar ţie.

…joburi

Chiar firma la care lucrez a ajuns sa-mi vizualizeze CV-ul azi … Well, that’s funny for me Atat de tare sa fie preocupati de persoana mea sau de a altor angajati?

Am descoperit!

Sa fii femeie e o arta, in timp ce sa fii barbat e o stiinta…

Permiteti sa rad

Ultima zi de festival “Richard Oschanitzky” ed. a X-a

Un festival frumos, de traditie… o editie foarte buna plina de invitati unul si unul. Felicitarile mele…

Ultima seara a inceput cu Marc Brenken Quartet din Germania. De apreciat ca Marc s-a chinuit sa vorbeasca un pic in romana si a facut treaba buna la pian. Mi-a placut mult Alex Morsey la bas. Punea atata pasiune si simtea muzica intr-un mod…m-a lasat fara cuvinte, iar solo-ul lui a fost deosebit. Mi-a placut. Alaturi de ei au mai fost: Stephen Struck (trompetă) si Marcus Rieck (baterie).

Cantau atat de frumos ca si ingerasii din spate incepusera sa se miste pe muzica

Festivalul a continuat cu Joy of Life Cvartet compus din Cristian Soleanu (saxofon), Ion Baciu Jr. care l-a inlocuit pe Petrică Andrei (pian), Decebal Bădilă (bas) si Vlad Popescu (baterie). Si aici au fost momente deosebite, dar si cateva cam monotone. Am remarcat saxofonistul de aceasta data

Ultima parte si cea mai asteptata si savurata a fost recitalul Aurei Urziceanu. Oare mai este nevoie sa povestesc? Daca pana si publicul a cantat cu ea… Are voce, stie sa intretina publicul, sa creeze o relatie cu el, e deosebita. A fost megastarul serii

Sper ca si la anul va fi la fel de frumos!

My stejar prize

A sosit si eu sunt racita . Dar nimic nu ma opreste sa nu ma bucur de premiu >

O idee binevenita la Gradina Botanica: “Aleea Nevazatorilor”

Gradina Botanica „Anastasie Fatu” inaugureaza azi „Aleea nevazatorilor”, un proiect al Asociatiei Nevazatorilor din Romania. Aleea este „impodobita” cu 30 de specii de plante, plasate strategic pe suporti, in dreptul miinilor vizitatorilor, venind asfel in sprijinul persoanelor cu dizabilitati de vedere.

Aleea se afla in partea stinga a pavilionului administrativ, pe drumul ce duce la sera expozitiei. Plantele sint caracterizate printr-un continut ridicat in uleiuri eterice, compusi fenolici volatili, alcaloizi, balsamuri, taninuri, mai exact plante care emana mirosuri puternice, ajutind astfel la recunoasterea lor.

Saptamana viitoare sper sa ajung si eu sa vad